Cand iesi din castel in curtea interioara si te indrepti spre intrarea in gradinile castelului Versailles, ai un sentiment de usurare, pentru ca ai scapat din interiorul aglomerat si intunecat. Acum gradinile ti se par mult mai mari si mai incapatoare (nu ca ar fi mici, caci nu sunt) si traiesti cu impresia ca nu mai sunt atatia vizitatori, mai ales dupa ce ai trecut prin aglomeratia din interior. Stii ca ti-am mai spus in primul articol din serie, ca dupa ce depasesti faza cu intratul in castel, te poti relaxa? Ei bine, adevarata relaxare abia acum incepe, de fapt. Gradinile se intind pe o suprafata atat de mare, incat este imposibil sa simti ca ar fi aglomerate. Cred ca aceasta parte din Versailles este raiul celor care sufera de claustrofobie:). Daca citesti in continuare, o sa afli de ce:)
 |
| Bosquet de l'Encelade |
Dupa ce intri in gradini, o sa constati ca ai ajuns pe o terasa de unde ai ocazia sa le admiri in toata splendoarea lor, cu alea principala care imparte gradinile in doua sectiuni imense si terminand cu Grand Canal, in zare, pe fundal. Cand privesti de sus ai impresia ca nu vei reusi sa ajungi pana la capat, dar mai sa ajungi sa vezi fiecare coltisor al gradinii. Si sincer, cam asa si este. Poti vedea totul daca petreci intreaga zi aici si nu trebuie sa uiti ca iti trebuie timp si pentru Marele Trianon, Micul Trianon si Domeniul Mariei Antoaneta. Eu iti zic de pe acum ca nu am ajuns sa vad decat jumatate din gradina, cea din partea dreapta, cum stai cu fata spre gradini. In aceste conditii, ori faci un maraton de o zi, ca sa ajungi sa vezi fugitiv totul, ori imparti excursia pe doua zile. Eu cred ca a doua varianta e cea mai indicata, daca vrei sa nu te simti alergat si daca vrei sa aprofundezi fiecare coltisor in parte.
 |
| Bassin et Parterre de Latone, iar in departare, Grand Canal |
Gradinile adapostesc 221 de statui, dintre care se remarca statuia lui Apollo, care poate fi admirata, in mai multe posturi, in diverse puncte ale gradinilor. Statuia lui Apollo reprezinta imaginea idealizata a regelui Louis XIV, supranumit Regele Soare - de aici vine paralela intre rege si zeul Apollo. Cea mai spectaculoasa dintre statui se afla in Bassin du Char d'Apollon, situat in capatul aleii principale, chiar in locul de unde incepe Grad Canal.
Gradinile au existat, intr-o forma rudimentara, inca de pe vremea lui Louis XIII, insa
cel care a adus gradinile la nivelul la care se gasesc astazi, este Louis XIV, cel care, de altfel, a avut un rol determinant si in constructia castelului. Succesorii sai, Louis XV si Louis XVI nu au contribuit cu mare lucru la infrumusetarea gradinilor. Astfel, gradinile de la Versailles au prins forma pe care o putem admira si azi, in
cinci etape succesive, in timpul domniei lui Louis XIV, regele Soare.
 |
| Tapis Vert |
 |
| Grand Canal |
 |
| Allée d'Eau |
Constructia gradinilor a fost incredintata de catre rege lui Le Nôtre, care a reusit sa realizeze o opera de arta, in care statuile si apa dadeau viata gradinilor. Astazi, din pacate, nu se mai gaseste in gradini niciun arbore originar din timpul lui Louis XIV, fapt datorat replantarilor succesive (un lucru normal intr-o gradina longeviva ca cea de la Versailles). Ultimele doua replantari au avut loc in 1990 si in 1999, cand doua furtuni puternice au doborat numerosi arbori batrani, lucru ce a avut drept consecinta cele doua actiuni de replantare.
Dupa cum am precizat si mai sus,
problema alimentarii cu apa este cea mai mare problema a gradinilor de la Versailles, inca de pe vremea lui Louis XIV. In timpul sau, au fost construite mai multe sisteme de distributie a apei, dar niciunul nu s-a dovedit suficient pentru a face fata volumului necesar de apa pentru functionarea zilnica a fantanilor. Datorita dificultatilor de alimentare cu apa,
fantanile nu functionau constant, ci doar atunci cand regele se plimba prin gradini sau la ocazii speciale. Se spune ca s-a pus in practica un sistem, prin care servitorii care ingrijeau fantanile anuntau printr-un fluierat sosirea regelui, iar fantanile erau puse in functiune cat timp regele se afla in preajma lor.
Les Grandes Eaux erau puse in functiune doar la ocazii speciale (cum a fost primirea ambasadorului Siamului), deoarece, pentru
un spectacol de aproximativ 3 ore, era necesara o cantitate de 10000 metri cubi de apa (si nu am gresit numarul, chiar are atatea zerouri).
 |
| Bassin de la Pyramide |
 |
| Parterre Nord |
 |
| Parterre Nord |
 |
| Parterre Nord |
Acum ca te-am lamurit cum sta treaba cu gradina, istoric vorbind, sa iti spun ce am ajuns eu sa vad din ea, caci nu am reusit sa o parcurg pe toata, din pacate. Eu am inceput plimbarea
pe aleea principala, pana la Grand Canal. De acolo am mers sa vad cele doua castele Trianon, dupa care m-am intors in gradini si m-am plimbat
pe partea dreapta, cum stai cu fata la gradini. Cel mai mult
mi-a placut acolo
Bosquet de l'Encelade. Poate din cauza povestii, care este ceva in plus fata de frumusetea acestui coltisor de gradina. Da, stiu, fiecare bazin si fiecare statuie are povestea sa proprie, aici la Versailles, dar mie mi-a ramas in suflet Bosquet de l'Encelade. Asa... iti spuneam de
legenda sa: Encelade, liderul gigantilor, s-a hotarat intr-o zi, dragul si nefericitul de el, sa se razvrateasca impotriva zeilor. Si ce s-a gandit el sa faca, oare? De atata suparare, a aruncat cu bolovani spre cer, locul in care locuiau zeii. Si ce crezi ca s-a intamplat? Toti bolovanii, in semn de pedeapsa, zic zeii (in virtutea inertiei, zic eu), s-au pravalit peste Encelade si l-au ingropat de viu, ca sa serveasca drept exemplu si altor nesocotiti care au de gand sa incerce pe viitor astfel de sporturi extreme. Interesant, nu? Mie mi-a placut si povestea si bazinul si coridorul circular care imprejmuieste locul. E atat de romantic, incat nu as mai fi plecat de acolo.
 |
| Bosquet de l'Encelade |
 |
| Bosquet de l'Encelade |
 |
| Bosquet de l'Encelade |
 |
| Bosquet de l'Encelade |
 |
| Bosquet de l'Encelade |
 |
| Bosquet
de l'Encelade - aici am poposit mai mult, ca sa ne odihnim, asa ca l-am
fotografiat pe Encelade din toate pozitiile posibile. Saracul... |
Partea stanga a gradinii o voi vedea data viitoare cand voi ajunge la Versailles. Am vazut ca si localitatea in sine este frumoasa si ar avea cateva obiective care merita studiate in amanunt. Dar pana la urmatoarea vizita acolo va mai trece ceva vreme...asa ca, bine ca am timp sa o planific:).
In urmatorul articol o sa iti povestesc despre Marele Trianon si Micul Trianon si iti spun de pe acum ca sunt doua locuri deosebite, cochete si feminine, care mi-au placut mai mult decat interiorul Castelului Versailles. Dar despre toate acestea, in articolul urmator.
 |
| Parterre Nord |
 |
| Bassin et Parterre de Latone |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu