Un popas pe marginea drumului poate sa iti spuna multe despre o zona sau o tara. De aceea, atunci cand pornesc la drum, daca nu sunt conditionata de o anumita ora, prefer sa evit autostrazile si sa folosesc drumurile nationale sau locale. Ajungi din punctul A in punctul B cu vreo jumatate de ora mai tarziu poate, dar peisajul este extraordinar si merita sa te opresti putin sa il admiri. Pana nu de mult, eram mereu grabita, dorind sa ajung mereu mai repede la destinatie. Si asa am ratat de multe ori calatoria, care putea sa fie o adevarata aventura.
De data aceasta insa, nu am mai procedat asa. Plecata in vizita la Lyon, in Franta, am ales un traseu pe drumuri nationale si locale, care m-a incantat si mi-a facut sufletul sa rada de fericire. Pajistile verzi, colinele line, vacile cuminti, raurile repezi, satele medievale cu case de piatra si strazi inguste, bisericile frumoase, sirurile lungi si perfecte de vita de vie, boulangerie-iile si fromagerie-iile cu specific local, totul a fost de vis. Cred ca mi-a facut mai multa placere drumul pana la Lyon, decat faptul ca am revazut Lyonul.
In drumul nostru, obositi de atata condus, am decis sa ne oprim si sa facem o pauza. Locul ales a fost perfect. O parcare curata cu masute si bancute, cu o vedere exceptionala asupra vaii care se intindea vesela si verde in fata noastra. Inainte sa poposim in parcare, ne-am oprit in satul vecin, satul Samson, din departamentul Doubs, regiunea Franche- Comté. Satul este extrem de mic, numarand doar 84 de locuitori la recensamantul din 2004. Cu toate acestea, in sat infloresc doua afaceri, si anume o florarie si o brutarie. Ceea ce ne-a interesat pe noi a fost brutaria, unde am gasit si alte produse locale in afara de celebrele baghete frantuzesti.
Cele doua doamne foarte simpatice, proprietarele brutariei, vindeau, pe langa produsele de panificatie, branzeturi din productia proprie, jambon, prajiturele sau vinuri locale. Nici nu stiai ce sa alegi. Pana la urma am decis sa alegem doua feluri de branza de capra si o bagheta proaspata. La inceput mi s-a parut ciudat sa conversez cu cele doua frantuzoaice, obisnuita fiind cu supermarket-urile din marile orase, unde la casa, singura conversatie cu vanzatoarea era "Buna ziua!" si Multumesc!". Aici totul a fost altfel. Cele doua frantuzoaice erau zambitoare si pline de voie buna. Ne-au intrebat cu amabilitate daca avem nevoie de ajutor la alegerea produselor, au avut rabdare pana ne-am hotarat si ne-au servit cu multa atentie. Mi-a facut placere sa vad cum cineva lucreaza cu drag. Cred ca asa se promoveaza cel mai bine o afacere, determinand clientul sa se intoarca si a doua oara. Am iesit din brutarie zambind. Cu siguranta o sa mai opresc acolo, daca voi mai trece prin acel sat deosebit.
Apoi, inarmati cu branza de capra si bagheta frantuzeasca, am parasit satucul si ne-am oprit in micul popas despre care v-am povestit mai sus.
Mentionez faptul ca satul Samson este situat la aproximativ 30 de km de orasul Besançon, la poalele muntilor Jura. Este o regiune deluroasa, cu pajisti line si iarba de un verde crud, de primavara, fantastic. Mi-am reincarcat bateriile admirand acel loc deosebit. Linistea care plutea in aer, verdele crud al ierbii si perfectiunea colinelor m-au facut sa ma cufund pentru cateva minute in visare. As mai fi ramas o zi intreaga acolo, daca ar fi fost posibil.
Si astfel, am reusit sa transform un lucru banal pentru altii, intr-un lucru exceptional pentru mine. Toate acele peisaje, cu mirosul de iarba proaspata, cu gustul branzei de capra, toate acestea imi vor ramane intiparite in suflet si nu va putea sa mi le ia nimeni niciodata. Si incerc sa traiesc fiecare zi cu intensitate, si incerc sa ma bucur de fiecare lucru frumos ce apare in viata mea, indiferent cat de mic sau de neinsemnat ar fi. Pentru ca timpul este necrutator si nu se mai intoarce. O clipa pierduta ramane pierduta. Pentru totdeauna. Asa ca, sa traim clipa si sa fim fericiti! Carpe diem, dragii mei!
Voi ati descoperit locuri sau lucruri care v-au surprins si v-au bucurat sufletul? Povestiti-mi si mie despre experienta voastra! As fi fericita sa o impartasiti cu mine!
N-am fost niciodata prin Franche- Comté, dar am facut adesea astfel de popasuri pe "marginea drumului". Intr-adevar de cele mai multe ori suntem grabiti sa ajungem la destinatie si sa bifam obiectivele propuse, astfel ca uitam sa ne mai bucuram de astfel de momente simple, banale pentru majoritatea.
RăspundețiȘtergereChiar este o regiune deosebita! Mi-a parut rau ca nu am facut poze cat a fost soare, caci razele soarelui au dat o stralucire aparte locurilor prin care am trecut.
ȘtergereDragă Alexandra,frumos le mai prezinți tu pe toate! �� Nimic nu e mai frumos decât să te bucuri de fiecare moment sau lucru ca și copilul mic atunci când primește o jucărie nouă. Fiecare țară are frumusețile ei și e minunat să poți descoperi lucruri noi, locuri noi, obiceiuri noi. Și eu mă bucur la fel de mult ca un copil de fiecare ieșire în parc,de fiecare plimbare prin pădure...poate sună prostesc "plimbare prin pădure"...cine se plimbă în ziua de azi in pădure? �� Ce banală,dar în același timp ce frumoasă poate să fie o plimbărică în natură! Acum,privind cu alți ochi, regret că în România nu am avut atât de des ocazia să mă bucur din plin de locurile mărunte, să descopăr cât mai multe colțișoare minunate,care altora li se par banale. Dar mi-am propus ca ,de câte ori voi avea ocazia, voi încerca să vizitez mai multe locuri pe care nu le-am vizitat până acum,să mă bucur de peisaje,natură. Lavinia M
RăspundețiȘtergereDraga Lavinia, o plimbarica in padure nu este deloc banala, ma bucur daca reusesti sa traiesti cu adevarat astfel de momente, care, pentru unii par banale. Dar in realitate nu sunt banale, ci sunt pline de farmec, daca stii sa iti deschizi inima si sa te lasi surprinsa de frumusetea acestor clipe. In Romania si eu am facut la fel ca tine, nu m-am bucurat cu adevarat de lucrurile marunte, iar acum regret si eu acest lucru. Si de aceea, pe viitor, vreau sa nu mai am niciun fel de regrete. Multumesc de comentariu!
Ștergere