sâmbătă, 5 septembrie 2015

Pérouges: o bijuterie medievala

Vizita la Lyon din august mi-a oferit ocazia de a vizita un loc superb, un sat medieval frumos ca o bijuterie. Este vorba de Pérouges, micul sat medieval situat pe varful unui deal, la aproximativ 30 km de Lyon. Pérouges este clasat printre cele mai frumoase sate din Franta si pe  buna dreptate.

Daca cumva ajungi la Lyon, eu iti recomand sa vizitezi si acest loc, deoarece este minunat. Satul este profund turistic, insa acest lucru nu te impiedica sa te bucuri de plimbarea pe stradutele pietruite ale acestuia. Poti admira in voie fiecare casa, fiecare fereastra, fiecare coltisor fermecat. 
Daca mergi la Pérouges cu masina, sa stii ca la baza dealului exista 2 parcari cu plata. Pretul unei ore de parcare este de aproximativ 2 euro, iar banii stransi sunt folositi pentru a  ajuta satul sa isi pastreze aspectul. Daca nu vrei sa platesti, chiar la intrarea in sat mai exista o parcare, unde nu trebuie sa achiti nicio taxa (cel putin cand am fost eu acolo, asa stateau lucrurile). 
Un mic sfat pentru familiile cu copii care aleg sa viziteze Pérouges-ul: daca aveti carucioare, nici nu va mai obositi sa le scoateti din masina, caci in Pérouges aleile sunt dintr-o piatra rotunjita care face imposibil accesul cu carucioarele. Singura solutie este sa va tineti copilasul in brate.
Primele mentiuni scrise despre Pérouges apar in secolul XII, relevand faptul ca pe acel deal a existat, la origini, un castel, in locul caruia a  fost mai apoi construit micul sat, intre secolele XIV si XV.
La intrarea in sat, pe partea stanga se inalta biserica satului, o cladire imensa de piatra, simpla, dar impunatoare. Biserica - fortareata a  fost construita in secolul XV, in stil gotic si a  avut atat rol religios, cat si de aparare. 
Plimbandu-te pe stradute, ajungi la Porte d'En Bas, unde vei gasi scris un text in latina, care iti vorbeste despre faptul ca Pérouges este singura localitate din imprejurimi care nu a  fost cucerita in timpul asediului din anul 1468. Asediul respectiv este singurul atac din istoria satului si dupa cate se pare, perougienii au iesit invingatori, reusind sa isi apere cetatea. Intre secolele 15 si 18 satul este foarte activ, fiind situat pe ruta comerciala ce leaga Lyon de  Géneve, insa in secolul 19 ajunge sa fie parasit, deoarece locuitorii se muta in orasele mari, care ofera perspectiva unei vieti mai moderne. Cu toate acestea, in 1911 s-au inceput lucrarile pentru restaurarea satului si readucerea sa la viata.


Pufosul acesta isi astepta cuminte stapana, la intrarea in biserica










Si cum poti incheia o plimbare de vis de-a lungul stradutelor acestui satuc minunat altfel decat incercand niste preparate locale? Poti lua masa la unul dintre restaurantele care servesc preparate medievale sau, daca nu iti este foame, dar vrei totusi sa incerci ceva specific, poti sa incerci Galette Pérougienne, o tarta dulce, dintr-un aluat subtire presarat cu zahar. O gasesti in mai toate mini magazinele din sat, asa ca nu trebuie sa o cauti cu foarte mare atentie. Te vei lovi de ea la fiecare pas aproape. Poti sa cumperi una intreaga, sau poti lua doar cateva felii. Eu iti recomand sa o incerci prima data, iar daca chiar ti-a placut, sa iei una intreaga. Galette Pérougienne are si o poveste, cum se putea altfel?! Asa am aflat ca, in trecut, satenii coceau, in cuptoarele satului, painea pentru toata saptamana. Tot atunci profitau de ocazie si mai faceau si cate ceva dulce. In anul 1912 doamna Marie Louise Thibaut a fost cea care a deschis un local in sat si a inceput sa gateasca tarta dupa reteta cea veche. Dorinta ei era sa readuca la viata satul, care incepuse sa se distruga incet- incet. Si se pare ca dorinta i s-a implinit, caci azi Pérouges este un loc vizitat si apreciat de catre turisti. Iar traditia tartei dulci cu zahar s-a transmis din generatie in generatie, pana in zilele noastre, ca sa putem gusta si noi acest preparat din vremuri stravechi. Ca orice fel de mancare din alte vremuri, galette Pérougienne este o tarta foarte simpla, asa ca sa nu te astepti la vreun preparat simandicos. Tine cont ca era un desert al oamenilor de rand care au trait in acest sat. Insa eu zic ca este un desert bun si ca merita incercat, daca tot esti acolo.
Daca frumusetea locului nu te-a convins ca merita sa il vizitezi, o sa iti mai spun ca pe aici au trecut si scriitorul Antoine de Saint-Exupéry si presedintele american Bill Clinton. Eee, ce zici acum? Ti-am starnit interesul? Daca si un presedinte a  vizitat satucul acesta, inseamna ca e ceva de capul lui, nu?
Porte d'En Bas








Am gasit si un pisu:)








Galette Pérougienne

2 comentarii:

  1. Chiar ma intrebam cand mai pui un articol cu un sat medieval. Este atat de frumos!!! N-am cuvinte... Cred ca ti-ai dat seama ca eu iti citesc cam trei articole deodata, seara, cu un ceai cald in fata (acum ca e toamna). Fain pisicul si tarta mi-a facut pofta de ceva dulce, dar la ora asta cred ca o sa zic pas...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie imi era dor sa vad un astfel de loc...Chiar este un loc in care ai impresia ca traiesti in alte vremuri...Da, am vazut ca citesti mai multe articole deodata si nu pot decat sa ma bucur. Sa-ti savurezi ceaiul in liniste, iti doresc!

      Ștergere